Codruţa, neastâmpărată, face o tumbă prin pat şi aterizează cu fruntea de parchet. Plânsete şi cucui. Încercăm să o convingem că ar fi bine să punem nişte gheaţă, dar nici nu vrea să audă, argumentând:
– Dacă simte ceva rece, creierul meu pleacă de acolo!
Codruţa începe să se vaiete:
– Vai de mine! Sunt plină de păcate!
– Ce păcate ai tu?!
– Păcat că trebuie să mă duc […]
Iată că a venit vremea să încheiem prima etapă de învăţământ. Cu serbare, desigur:
Codruţa şi-a spus poeziile cu o intonaţie simpatică, aşa […]
Mă întreabă Codruţa:
– Tati, de ce avem buric? Nu foloseşte la nimic.
Mă apuc şi îi explic cum e cu cordonul ombilical, cum […]
De Sfântul Andrei, la grădiniţă a fost petrecere cu clovni. Doamna educatoare Monica ne-a trimis o fotografie cu „iepurele” Codruţa, mulţumim! Dacă […]
