S-a strecurat la ceas de noapte, a mâncat biscuiţii şi a băut lăpticul, dar i-a lăsat Codruţei un morman de daruri: pasteluri şi acuarele (Codruţa s-a îndrăgostit de ele la grădiniţă şi le zice „culori pictăcioase”), o trambulină (poate aşa mai salvăm ceva din paturi), o tabletă pentru copii (la care se descurcă mai bine decât noi), un fier de călcat (pentru o fetiţă hărnicuţă, care face treabă cu mami), cizmuliţe şi multe hăinuţe, ciocolată şi… sigur am uitat ceva.
You may also like
În ritmul Codruţei…
În zilele de 17-20 septembrie 2010, Codruţa a făcut prima ei călătorie – pe meleagurile lu’ mami. Asta dacă nu punem la […]
Ca orice copil, Codruţa mai poceşte simpatic câte un cuvânt. De exemplu, o vreme a spus „pacac” în loc de „capac”.
Mai nou, […]
Prima ieşire de anul acesta – puţină odihnă şi o experienţă inedită pentru Codruţa