Stăteam la poveşti cu Codruţa înainte de culcare şi a venit vorba despre căzături. I-am povestit despre o căzătură a mea din copilărie şi, ca de obicei, s-a băgat şi ea în poveste. Zice:
– Când tu ai început să plângi afară, eu eram aici, în pătuţ, şi te-am auzit. Am deschis gardul de la pătuţ, m-am dat jos şi m-am îmbrăcat singură. M-am urcat pe un căluţ zburător, care arăta ca o caracatiţă cu trompă roz, şi m-a dus până la Soare. De acolo m-am uitat în jos şi am coborât direct la tine în braţe. Am pus mânuţa mea vindecătoare şi nu te-a mai durut!
Codruţa
249 posts
Silvia îmi zice:
– Aminteşte-mi să mă duc luni la Administraţia Financiară.
Codruţa întreabă nedumerită:
– Ce înseamnă distracţia financiară?
Da, distracţie pentru mămici obosite, mai ceva ca la montagne russe!
Îmi spune Codruţa:
– Tati, vrei să-ţi zic o glumă grea?
– Ia să auzim!
– Un papucel se plimba pe un pod. La capătul podului, a găsit o tabletă. Şi s-a jucat cu ea!
Da, nu-i o glumă uşurică.
Stăteam cu Codruţa la poveşti înainte de culcare şi a venit vorba de un hipopotam. Ea mă întrerupe:
– Stai să-ţi spun! Ştii ce este un hipopotam? E o văcuţă de apă!
Interesantă definiţie, pentru că deşi discutasem cu altă ocazie despre asemănarea dintre hipopotam şi vacă, nu i-am spus asta. Aşa că am întrebat-o:
– De unde ştii asta? Ţi-a spus cineva? Ai văzut la televizor?
– Ştiu de la mine din viaţă!
Ştie atâtea de la ea din viaţă, că mă întreb dacă nu mi-a scăpat ceva şi are mai mult de 3 ani. 
Mami îi spunea Codruţei o poveste cu o portocală care discuta cu o zână. Oarecum nedumerită, Codruţa întrebă:
– Dar portocala avea gură?!
– Da…
– Şi picioare?!
– Da…
– Şi mâini?!
– Da…
– Şi cap?!
– Da…
– Şi internet?!
Ştie ce e important.