Silvia are tărtăcuţa asta de vreo 15 ani. De pe la vârsta de trei ani, de când Codruţa a început să fie interesată de pictură, i-a tot cerut-o mamei ca s-o „facă frumoasă”. Silvia s-a ţinut tare patru ani, însă azi a cedat. Rezultatul face să fi meritat așteptarea… Lucrul care ne-a surprins cel mai mult este decoraţiunea cu florile aranjate descrescător pe gâtul tărtăcuţei.
Codruţa exersa scrierea literelor. O întreb:
– Codruţa, te-ai îndrăgostit de vreo literă?
– Îmi plac patru: M, T, A şi I. Pentru că scriu cu ele MAMI şi TATI.
Curată poezie.
Am dat din întâmplare de acest clip şi de atunci tot îmi vine să fac „Ooooo…!” 
Genial!
Mami se străduia să o convingă pe Codruţa măcar să guste o codiţă de broccoli. Dezamăgită că nu reuşeşte, zise:
– Ştii ce?! Ai dreptate! Nu mânca aşa ceva! De fapt, eu încerc să mă otrăvesc cu codiţe de broccoli!
Codruţa a fost puţin surprinsă, dar s-a repliat rapid şi a replicat cu o sclipire ironică în privire:
– Eu prefer să mă otrăvesc cu ardei.
Ne-au dat lacrimile de râs.
Îi povesteam Codruţei despre Everest şi despre cum oamenii se urcă acolo, împotriva dificultăţilor, doar ca să-şi dovedească faptul că pot.
După ce mi-am încheiat înălţătorul discurs motivaţional, Codruţa zice:
– Eu odată m-am urcat cu trotineta pe Muntele Afundat.
Are nişte replici…