Silvia îmi zice:
– Aminteşte-mi să mă duc luni la Administraţia Financiară.
Codruţa întreabă nedumerită:
– Ce înseamnă distracţia financiară?
Da, distracţie pentru mămici obosite, mai ceva ca la montagne russe!
Silvia îmi zice:
– Aminteşte-mi să mă duc luni la Administraţia Financiară.
Codruţa întreabă nedumerită:
– Ce înseamnă distracţia financiară?
Da, distracţie pentru mămici obosite, mai ceva ca la montagne russe!
Îmi spune Codruţa:
– Tati, vrei să-ţi zic o glumă grea?
– Ia să auzim!
– Un papucel se plimba pe un pod. La capătul podului, a găsit o tabletă. Şi s-a jucat cu ea!
Da, nu-i o glumă uşurică.
Stăteam cu Codruţa la poveşti înainte de culcare şi a venit vorba de un hipopotam. Ea mă întrerupe:
– Stai să-ţi spun! Ştii ce este un hipopotam? E o văcuţă de apă!
Interesantă definiţie, pentru că deşi discutasem cu altă ocazie despre asemănarea dintre hipopotam şi vacă, nu i-am spus asta. Aşa că am întrebat-o:
– De unde ştii asta? Ţi-a spus cineva? Ai văzut la televizor?
– Ştiu de la mine din viaţă!
Ştie atâtea de la ea din viaţă, că mă întreb dacă nu mi-a scăpat ceva şi are mai mult de 3 ani.
Mami îi spunea Codruţei o poveste cu o portocală care discuta cu o zână. Oarecum nedumerită, Codruţa întrebă:
– Dar portocala avea gură?!
– Da…
– Şi picioare?!
– Da…
– Şi mâini?!
– Da…
– Şi cap?!
– Da…
– Şi internet?!
Ştie ce e important.
Codruţa se juca de-a pescuitul într-un lighean cu apă. A făcut ce a făcut şi s-a udat. Mami a luat-o să o schimbe, dar cum nu avea astâmpăr, a certat-o:
– Dacă nu stai potolită să te schimb, îţi tai distracţia cu apa!
– Apa e moale, poţi s-o tai…
– Nu apa, ci distracţia o tai.
– Nu poţi s-o tai! Distracţia e tare!
Oarecum corect!